Cum îmi dau seama dacă a fost o criză sau un leșin?
Uitați-vă la trei lucruri: cum era corpul (moale sau rigid), cât a durat și cum și-a revenit. Leșinul apare des în timpul efortului sau al emoției, durează câteva secunde, corpul cade moale, iar câinele se ridică repede ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Criza epileptică apare des în repaus sau în somn, corpul se rigidizează sau zvâcnește, poate fi însoțită de salivație, masticație, urină, iar după ea câinele este confuz, nesigur pe picioare, uneori nu vă recunoaște câteva minute sau mai mult.
Niciun semn luat singur nu este sigur. Recenzia din Veterinary Evidence (2017) arată că leșinul poate avea zvâcnituri scurte, iar pierderea de urină și salivația pot apărea în ambele situații.
Ce alte episoade pot semăna cu o criză epileptică?
Pe lângă leșin, consensul internațional IVETF pentru diagnosticul epilepsiei enumeră mai multe tulburări episodice care se confundă des cu crizele:
- Episodul vestibular: tulburare a echilibrului, cu cap înclinat, ochi care se mișcă ritmic (nistagmus), mers nesigur și căderi spre o parte.
- Narcolepsia și cataplexia: câinele se prăbușește moale, de obicei la emoție sau la masă. În cataplexie rămâne conștient, în narcolepsie adoarme brusc.
- Diskinezia paroxistică: mișcări involuntare, crampe sau posturi ciudate, cu câinele treaz și conștient. Apare mai ales la câini tineri din anumite rase.
- Durerea: spasmele bruște ale mușchilor gâtului, cel mai des din cauza unei hernii de disc cervicale, pot arăta ca niște zvâcnituri, dar câinele rămâne conștient.
Tabel comparativ: criză, leșin și celelalte episoade
| Episod | Conștiență | Durată | Tonus muscular | După episod | Declanșatori |
|---|---|---|---|---|---|
| Criză epileptică | Adesea afectată | Secunde până la minute; peste 5 minute înseamnă status epileptic | De obicei crescut: rigid sau cu zvâcnituri | Frecvent confuzie, mers nesigur, neliniște, foame, sete, somn, uneori orbire temporară | De obicei niciunul; uneori stres, lumini intermitente |
| Leșin (sincopă) | Redusă până la absentă | Secunde | Moale, tot corpul | De obicei nimic, revenire rapidă | Efort, emoție, tuse |
| Episod vestibular | Normală sau dezorientat | Secunde până la ore | Scăzut pe o parte | Pot rămâne semne discrete de dezechilibru | De obicei niciunul |
| Narcolepsie / cataplexie | Normală în cataplexie, adormit în narcolepsie | Secunde până la minute | Moale, tot corpul | Nimic | Emoție, mâncare |
| Diskinezie paroxistică | Normală | Secunde până la ore | Crescut, local sau generalizat | Nimic sau oboseală | Niciunul sau activitate, efort, emoție, stres |
| Spasme de durere (gât) | Normală | Contracții scurte, bruște | Contracții ale mușchilor gâtului | Fără confuzie; durerea de gât poate persista | Asociate frecvent cu durere cervicală |
Sursa rândurilor 1-5: consensul IVETF pentru diagnosticul epilepsiei (De Risio și colab., 2015). Rândul 6: studiul pe 113 câini cu spasme cervicale (Martinez și colab., 2025), în care 62% aveau durere de gât la consultație, iar cauza cea mai frecventă a fost hernia de disc.
De ce contează atât de mult filmarea?
Pentru că medicul aproape niciodată nu vede episodul în cabinet, iar între episoade câinele poate fi complet normal. Consensul IVETF recomandă ca proprietarii să obțină o filmare ori de câte ori este posibil, alături de un istoric detaliat. Chiar și așa, un studiu citat în același consens a arătat că medicii veterinari, inclusiv neurologi, au avut un acord redus între ei când au clasificat episoade numai din video. Filmarea nu înlocuiește examinarea, dar o face mult mai precisă.
Puteți încărca filmările și istoricul înainte de vizită, prin fișa pacientului.
Ce trebuie să observ ca să pot descrie episodul?
Răspunsurile la câteva întrebări simple fac diferența între un diagnostic pus repede și luni de incertitudine. Notați-le cât timp vă amintiți clar, ideal în aceeași zi:
- Înainte: ce făcea câinele (alerga, se juca, dormea, mânca, tușea) și dacă a fost neliniștit, a căutat mai mult apropierea dumneavoastră sau s-a ascuns în minutele sau orele dinainte.
- În timpul episodului: răspundea la nume sau la atingere, avea corpul moale sau țeapăn, mișcările erau pe tot corpul sau doar pe o parte, saliva, mesteca în gol, a scăpat urină.
- Durata: cronometrată, nu estimată. Porniți cronometrul telefonului imediat ce observați episodul.
- După: s-a ridicat imediat ca și cum nimic nu s-a întâmplat sau a fost confuz, nesigur pe picioare, foarte flămând ori însetat, și cât a durat până a revenit complet.
Aceleași întrebări se regăsesc în chestionarul standardizat pe care consensul IVETF îl recomandă pentru fiecare câine cu episoade suspecte.
Leșinul poate fi o problemă de inimă?
Da, iar acesta este motivul principal pentru care diferența contează. Leșinul apare când creierul primește prea puțin sânge pentru câteva secunde, de exemplu din cauza unei tulburări de ritm cardiac (inima bate prea rar sau prea repede) sau a unei boli structurale a inimii. Tratamentul este complet diferit de cel al epilepsiei: un medicament antiepileptic nu ajută un câine care leșină din cauza inimii.
Dacă episodul seamănă cu un leșin, mai ales la efort, sau dacă medicul aude un suflu ori un ritm neregulat, este nevoie de evaluare de către un medic veterinar cu experiență în cardiologie: electrocardiogramă, monitorizare Holter pe 24 de ore, ecografie cardiacă. Medicul neurolog vă poate îndruma în această direcție când semnele indică inima.
Când este nevoie de un consult neurologic?
Când episoadele se repetă, când nu sunt clar legate de efort, când câinele este confuz după ele sau când nu știți ce ați văzut. Examenul neurologic arată dacă există o problemă a sistemului nervos și unde este localizată, iar EEG-ul (înregistrarea activității electrice a creierului) poate ajuta în cazurile greu de deosebit. Detalii despre cum decurge găsiți la consultația neurologică și la EEG.
O consultație de neurologie vă spune de unde vine problema și ce aveți de făcut.
Dacă episodul a fost totuși o criză epileptică, citiți ce înseamnă diferitele tipuri de crize epileptice.
Întrebări frecvente
Un câine poate face pe el și în timpul unui leșin?
Da, se poate întâmpla și în leșin, deși este descris mai des în crizele epileptice. De aceea pierderea de urină singură nu decide diagnosticul.
Leșinul poate avea și zvâcnituri?
Da. Când creierul rămâne câteva secunde fără suficient sânge, pot apărea zvâcnituri scurte sau rigidizare, care seamănă cu o criză. Revenirea rapidă, fără confuzie, rămâne indiciul principal pentru leșin.
Ce analize se fac pentru a deosebi leșinul de criză?
Pe lângă examenul clinic și neurologic, pot fi necesare analize de sânge, electrocardiogramă, monitorizare Holter, ecografie cardiacă, imagistică cerebrală sau EEG. Medicul alege investigațiile după istoric și după ce vede în filmare.
Surse
- De Risio L. et al. 2015, IVETF consensus proposal: diagnostic approach to epilepsy in dogs, BMC Veterinary Research 11:148 (Tabelul 1, tulburări episodice)
- Charalambous M. et al. 2017, Epileptic Seizures Versus Syncope: Pathophysiology and Clinical Approach, Veterinary Evidence 2(1)
- Cerda-Gonzalez S. et al. 2021, International Veterinary Canine Dyskinesia Task Force ECVN consensus statement: terminology and classification, Journal of Veterinary Internal Medicine 35:1218-1230
- Martinez A. et al. 2025, Evaluation of Cervical Myoclonus in Dogs with Spinal Diseases: 113 Cases (2014-2023), Animals 15:2298
- Berendt M. et al. 2015, IVETF consensus report on epilepsy definition, classification and terminology in companion animals, BMC Veterinary Research 11:182
Informațiile din acest articol au rol informativ și nu înlocuiesc consultația medicală veterinară.