De câte feluri sunt crizele epileptice?
După clasificarea grupului internațional de experți IVETF, folosită astăzi în neurologia veterinară, crizele sunt de trei feluri, în funcție de locul din creier în care pornesc și de cât de mult se extind:
- crize focale, care pornesc dintr-o zonă a unei emisfere cerebrale;
- crize focale care evoluează spre generalizare, care încep focal și apoi se extind la ambele emisfere;
- crize generalizate, care implică de la început ambele emisfere.
Poate ați întâlnit și termenii mai vechi „criză parțială simplă” și „criză parțială complexă”. Ghidurile actuale recomandă să nu mai fie folosiți la animale, pentru că împărțirea lor se baza pe starea de conștiență, iar la un câine sau la o pisică aceasta nu poate fi evaluată sigur.
Cum arată o criză focală?
O criză focală afectează doar o parte a corpului sau doar comportamentul, iar animalul nu cade neapărat. Semnele depind de zona din creier implicată:
- semne motorii: zvâcniri ale feței, ale buzei sau ale pleoapei, mișcări repetate ale capului, o labă care tresare ritmic, mișcări de masticație în gol;
- semne autonome (ale funcțiilor pe care animalul nu le controlează voluntar): pupile dilatate, salivație abundentă, vomă;
- semne de comportament: un episod scurt de neliniște, anxietate sau frică fără motiv, ascunderea, căutarea insistentă a stăpânului.
Crizele focale pot dura câteva secunde și pot trece neobservate sau pot fi confundate cu altceva. La pisici sunt frecvente crizele focale cu semne la nivelul feței: salivație, lins, înghițit repetat, zvâcniri ale mustăților sau ale urechilor. Mai multe despre acestea găsiți în articolul despre epilepsia la pisici.
Ce înseamnă o criză focală cu generalizare?
Este o criză care începe ca o criză focală și apoi se extinde la tot creierul. Mai întâi apar semnele focale (neliniște, salivație, zvâcniri ale feței, căutarea stăpânului), apoi animalul cade, își pierde cunoștința și intră în faza convulsivă. Acesta este cel mai frecvent tip de criză observat la câine.
Partea focală de la început poate fi foarte scurtă. Mulți proprietari descriu că „au simțit” că vine o criză, pentru că animalul s-a schimbat cu câteva secunde sau minute înainte. Acea schimbare este, de fapt, începutul focal al crizei. Dacă reușiți să filmați și primele secunde, medicul poate stabili mai ușor tipul crizei.
Semnele de dinainte de criză sunt tot criză?
Depinde cât de devreme apar. Unele animale se schimbă cu ore sau chiar zile înainte de o criză: sunt neliniștite, mai lipicioase sau mai retrase. Această perioadă se numește prodrom și nu face parte din criza propriu-zisă. Semnele care apar cu doar câteva secunde sau minute înainte de cădere sunt considerate, în schimb, începutul focal al crizei. Termenul „aură”, folosit la oameni, nu mai este recomandat la animale.
Cum arată o criză generalizată?
În criza generalizată sunt implicate ambele părți ale corpului și, de regulă, animalul își pierde cunoștința (cu excepția crizelor mioclonice). Poate saliva, poate scăpa urină sau fecale. Formele descrise sunt:
| Forma | Ce vedeți |
|---|---|
| Tonico-clonică | Animalul cade, se rigidizează (faza tonică), apoi face mișcări ritmice de pedalare sau zvâcnire (faza clonică). Este forma cea mai cunoscută. |
| Tonică | Rigidizare a corpului și a membrelor, fără mișcări ritmice. |
| Clonică | Zvâcniri ritmice repetate, fără rigidizarea de dinainte. |
| Mioclonică | Zvâcniri scurte, bruște, de obicei de ambele părți ale corpului. Pot apărea și în somn. |
| Atonică | Pierdere bruscă a tonusului muscular, iar animalul se prăbușește. |
O criză generalizată durează de obicei sub 5 minute, cel mai des 1-2 minute. După ea urmează faza postictală, în care animalul poate fi confuz, nesigur pe picioare, agitat sau foarte obosit, de la câteva minute la câteva ore.
Prin ce se deosebesc crizele focale de cele generalizate?
| Criză focală | Criză generalizată | |
|---|---|---|
| Unde pornește | Într-o zonă a unei emisfere | În ambele emisfere de la început |
| Partea corpului afectată | O parte a corpului sau doar comportamentul | Ambele părți ale corpului |
| Conștiența | Poate fi păstrată sau alterată, greu de evaluat | De regulă pierdută (excepție: crizele mioclonice) |
| Cădere | Nu neapărat | De obicei da |
| Exemple | Zvâcniri ale feței, salivație, frică bruscă | Rigidizare și pedalare, prăbușire |
O consultație de neurologie vă spune de unde vine problema și ce aveți de făcut.
Ce sunt crizele în serie (cluster)?
Crizele în serie, numite și crize cluster, înseamnă două sau mai multe crize în decurs de 24 de ore. Între crize animalul își poate reveni. Crizele în serie sunt un semn că boala trebuie reevaluată și sunt unul dintre criteriile pentru începerea sau ajustarea tratamentului. Dacă animalul are deja un plan de tratament pentru astfel de situații stabilit de medicul veterinar, urmați-l și anunțați medicul.
Ce este status epilepticus și când devine urgență?
Status epilepticus este o criză care durează mai mult de 5 minute sau două ori mai multe crize una după alta, fără ca animalul să își recapete complet cunoștința între ele. Este o urgență medicală care pune viața în pericol. Mergeți imediat la cea mai apropiată clinică veterinară cu serviciu de urgență.
De ce contează tipul de criză?
Tipul de criză îi spune medicului unde în creier ar putea fi problema și ce investigații sunt necesare. De exemplu, crizele care afectează mereu aceeași parte a corpului sau semnele neurologice care persistă între crize pot sugera o leziune în creier și justifică un RMN. Tipul de criză contează și la alegerea tratamentului și la urmărirea răspunsului.
Unele episoade seamănă cu crizele, dar au alte cauze: leșinul de cauză cardiacă, durerea, problemele de echilibru. Diferența este explicată în articolul despre criza epileptică și leșin. Pentru o evaluare completă a crizelor, puteți solicita o consultație în epilepsie, iar dacă nu este clar ce fel de episoade are animalul, o înregistrare EEG poate ajuta.
Întrebări frecvente
Câinele meu tresare în somn. Este o criză?
De cele mai multe ori nu. Mișcările din somn, ca alergatul în vis sau scheunatul, se opresc când câinele este strigat sau trezit. O criză nu se întrerupe la strigare, iar câinele este de obicei confuz după ea. Dacă nu sunteți sigur, filmați episodul și arătați-l medicului veterinar.
Tipul de criză se poate schimba în timp?
Da. Un animal poate avea crize focale o perioadă și apoi crize care se generalizează, sau ambele tipuri. Notați fiecare episod în jurnalul de crize, pentru că schimbările ajută medicul să ajusteze tratamentul.
O criză scurtă și ușoară e mai puțin importantă?
Și crizele focale scurte contează. Ele arată că există activitate epileptică și pot fi primul pas spre crize generalizate. Spuneți-i medicului despre toate episoadele, chiar și cele care durează câteva secunde.
Surse
- Berendt M. et al. 2015, IVETF: definiția, clasificarea și terminologia epilepsiei la animalele de companie, BMC Veterinary Research 11:182
- De Risio L. et al. 2015, IVETF: abordarea diagnostică a epilepsiei la câini, BMC Veterinary Research 11:148
- Podell M. et al. 2016, 2015 ACVIM Small Animal Consensus Statement on Seizure Management in Dogs, Journal of Veterinary Internal Medicine 30(2):477-490
- Hazenfratz M., Taylor S.M. 2018, Recurrent seizures in cats: diagnostic approach, Journal of Feline Medicine and Surgery
Informațiile din acest articol au rol informativ și nu înlocuiesc consultația medicală veterinară.